Fondarea unei instituții-simbol pentru Prahova
Înființată pe 20 martie 1921, din inițiativa unor mari personalități ale vremii, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești este mai mult decât o bibliotecă: este un reper al culturii prahovene și o instituție care a însoțit intelectual orașul de-a lungul unui secol de istorie. Printre fondatori s-au aflat arhitectul Toma T. Socolescu, scriitorul I. A. Bassarabescu, Ion Ionescu-Quintus, Dumitru Munteanu-Râmnic și N. Pârvulescu.
De la idee la ziduri: cum a prins viață o bibliotecă
Inițiativa a fost propusă în două ședințe ale Comisiei Interimare, prezidate de primarul interimar Toma T. Socolescu, în ianuarie-februarie 1920. Decizia a fost luată în unanimitate, iar numele bibliotecii a fost ales în cinstea savantului Nicolae Iorga, la împlinirea a 50 de ani de la nașterea sa. Într-un an, ideea a devenit realitate.
În martie 1921, a fost creat oficial Așezământul Cultural „Nicolae Iorga”, care includea biblioteca și un muzeu de arte frumoase. Sediul inițial a fost în palatul Băii Municipale, deasupra tipografiei Lumina, unde a funcționat până în 1941.
Obstacole istorice și renaștere continuă
Cutremurul din 1940 și bombardamentele din 1944 au provocat relocări succesive. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, biblioteca a fost adăpostită în diverse clădiri din Ploiești și chiar în localități din județ. În 1948, rămasă fără spațiu, biblioteca a fost închisă temporar, iar cărțile au fost depozitate în Palatul de Justiție, ulterior transformat în Palatul Culturii – sediu care găzduiește și astăzi biblioteca.
Redeschiderea și dezvoltarea postbelică
În 1956, biblioteca a fost redeschisă sub denumirea de „Biblioteca Regională Ploiești”, iar în 1965, cu ocazia comemorării lui Nicolae Iorga, i s-a conferit din nou numele fondatorului spiritual. În timp, patrimoniul bibliotecii a crescut impresionant, de la 1.250 de volume inițiale la peste 500.000 de unități biblioteconomice în prezent, incluzând și exemplare rare precum Ab urbe condita (1520), Cazania lui Varlaam (1643) și Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688).
Dialoguri culturale și figuri marcante
Biblioteca a devenit o platformă de dialog și întâlnire cu mari personalități ale culturii române: acad. Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nichita Stănescu, Marin Preda, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu și mulți alții. Zeci de lansări editoriale ale scriitorilor prahoveni au fost găzduite în incinta bibliotecii.
Proiecte, parteneriate și digitalizare
În ultimele decenii, instituția s-a modernizat constant:
- 1991 – Achiziția sistemului TinLIB
- 2003 – Lansarea paginii web oficiale
- 2009–2014 – Programul Biblionet, care a informatizat 66 de biblioteci prahovene
- 2019 – TinREAD: acces online la catalogul bibliotecii
- 2020 – Platforma digitală „Te-ajut la lecții” pentru elevi
- 2020–2022 – Proiectele Erasmus+ „Together for a better life” și „Green Library for a Sustainable Community”
Biblioteca a deschis puncte de lectură în comunități vulnerabile, penitenciare și centre de îngrijire, și a fost partener în digitalizarea patrimoniului prin Biblioteca Digitală Europeană.
O bibliotecă a viitorului, fidelă trecutului
De-a lungul celor peste 100 de ani, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” a dovedit că este nu doar o instituție de păstrare a memoriei scrise, ci un adevărat pilon al educației, dialogului și dezvoltării comunitare. Cu o structură enciclopedică, servicii moderne și o echipă dedicată, biblioteca continuă să fie un far cultural în centrul Ploieștiului.
„O carte îşi dobândeşte valoarea, ca un prieten, prin lunga însoţire cu ea” – Tudor Vianu